Bine v-am regasit dragii mei,
da da, voua mi va adresez, publicului meu inexistent fanilor mei invizibili...caruia dupa o lunga absenta as vrea sa ma destainui din nou. Insa nu regret nematerialitatea voastra, deoarece pot sa ma alin stiind ca cel mai bun critic isi va face timp sa arunce privirea peste fontul asta ratacit. Intr-adevar sunt cel mai critic dintre critici, poate nu tocmai cel mei obiectiv, dar cine sa ma critice...(nu?)
Si cum spuneam fusei, facui, ma-ntorsei, as putea spune ca vazui ca auzii si simti ceva incredibil dar de ce sa va plictisesc cu detalii cand stiu ca nu picanteriile vietii mele personale va fascineaza ci pur si simplu viziunea mea cat se poate de ironica si acida asupra lumii care ma inconjoara.
In continuare cotidianul meu se rezuma la micuta mea parcela de pe plantatia corporatista care a acaparat o mare parte a tineretului din Romania si care incet incet prin sedentarism si promisiuni banesti, ne erodeaza spiritele creative si fragile si distrug orice urma de individualism. Ca deh nu putem avea prea multe pretentii. Pacat pentru ca cine stie ce mari artisti nedescoperiti sau tineri avantgardisti se ascund prin turmele de oi care in mare parte pasc in zona PIPERA-TUNARI sau Industriilor Militari.
"Beeheeee Beeheee"... zise oaia si drept raspuns ciobanul a tuns-o si si-a facut o cerga, ca na daca oaia comenteaza, cine a mai pomenit oi care sa comenteze, asa ceva nu se poate.
Si astfel eu ma deloghez, dau cu badge-ul, noapte buna.
Veni, vidi, viciiiiii :)
